Iluzii desarte…


Adriana. Parca asa o cheama. Sau cel putin asa se prezinta. Dupa ce usa grea, metalica, a apartamentului de la etajul trei se deschide, intri in hol si o poti vedea. Si atunci iti intinde mana ei subtire zambind seducator-studiat. Te invita apoi in camera ei de lucru. Politicoasa te intreaba daca vrei sa-ti aduca ceva de baut si te roaga sa te faci comod.

Cristi. Parca asta-i numele lui. Sau asa se prezinta. Nu tuturor, ci doar unor fete. Inainte ca usa sa se deschida, nici nu stie ce are in minte. Cand intra in locuintele fetelor, le zambeste timid si abia asteapta ca ele sa-i intinda mana pentru a simti textura pielii lor. Le urmeaza apoi in camera de lucru.

Adriana. Crescuse intr-un oras a carui istorie te invita sa-l vizitezi, insa imaginea romantica pe care o ai in minte atunci cand il vizitezi e rapid descompusa de realitatea dura care te loveste. Pastreaza un farmec aparte doar o parte a unui cartier, cateva strazi si unele cladiri vechi. Plimbandu-te iti poti compune o poveste frumoasa, mai ales daca te folosesti si de descrierile celor care-l locuisera in urma cu o suta de ani.

Cristi. Se nascuse intr-o urbe ceva mai mica decat locul de obarsie al Adrianei. Atras insa de naturaletea vietii de la tara, intre multimea de blocuri se simtea strain. Nu apartinuse niciodata orasului. Isi ducea traiul acolo. Pentru ca viata si-o proiecta altfel. Si o traia doar in minte si-n suflet. Printre multimea din oras, dar departe de ea. Intre cele cateva sute de mii, dar singur. Cea mai mare parte din ce era fermecator fusese distrus de comunisti. Gasise in adolescenta cateva stradute cu case vechi, frumoase si se Continuă lectura

Anunțuri

Bal mascat


– Peste doua saptamani urmeaza Halloween. As vrea sa ma insotesti la petrecerea pe care o voi organiza. Ce zici, te intereseaza? intreba barbatul misterios care o vizitase de vreo cateva ori in ultimele zile. Avea un aer distins, se imbraca mereu in costume scumpe, parea ca nimic nu-i e strain si ca e familiarizat cu tot ce s-a scris si compus. Isi cerea scuze de fiecare data cand fuma un trabuc.
– Ma tem ca n-am suficienta clasa pentru a fi prezenta la o petrecerea organizata de dumneavoastra. Mi-ar placea insa, chiar mi-ar placea, raspunse tanara.
– Prostii! Vreau sa mergi impreuna cu mine. Te incadrezi perfect in lumea mea. Si tine minte un lucru: sa nu te lasi impresionata de nimic din ceea ce vei vedea. De NI-MIC! Mircea, caci asa il chema pe noul ei client, accentua acest cuvant in timp ce o privea in ochi pe Clarisa, juna care intrase in lumea sexului platit de vreo luna, satula de dezamagiri si doritoare de o viata buna.
– A-a-tunci accept. Sper sa ma ridic la inaltimea evenimentului. Imi va lua ceva timp sa aleg o tinuta potrivita, dar cred ca ma voi descurca.
– Nu e nevoie. Soferul meu va trece pe la tine in ziua petrecerii petru a-ti aduce costumatia care te va face sa stralucesti. Pe curand, regina mea!
Saluta scurt, isi lua palaria si bastonul si pleca.

Clarisa se simtea extrem de vinovata pentru ceea ce facea si se intreba de multe ori cum va mai reusi sa dea ochii cu oamenii pe strada: ii era deja rusine. Incepuse sa se creada o curva nenorocita, o femeie demna de dispret.

Continuă lectura