De Craciun…


Nu stiu cat sunt de in masura pentru a scrie ceva legat de… Craciun. Motivele sunt multiple: n-am crezut niciodata in Mos Craciun / Mos Gerila, ma irita disperarea celor din jurul meu care se arunca in super/hypermarketuri ca lupul flamand in stana, nu suport cadorisirile cu ocazia asta, contrastul urias intre ieslea din Betleem si dezmatul culinar practicat de „credinciosi”. Si as mai putea insira vreo cateva. Cand eram copil sau adolescent, asociam perioada asta cu cadouri, bunici, familie, colinde, iesiri cu grupul de amici, bucurii facile. Sa tot fie vreo 15-16 ani de cand mi s-a schimbat paradigma si astept sa se duca mai repede zilele astea. Daca vreau sa petrec timp impreuna cu cineva, nu astept Craciunul. Daca vreau sa fac un cadou, la fel. Cant foarte des colinde, iar in masina am cateva albume cu cantece legate de aceasta sarbatoare (promit ca, intr-o zi, sa si inregistrez vreo cateva si sa le postez pe aici, ca tot zicea lumea ca am voce buna).

Si totusi, in seara aceasta ma simt intr-o dispozitie Continuă lectura

Anunțuri

Sarbatoarea Craciunului?


E ajunul Craciunului (da, ziua aceea despre care multi crestini nu stiu mai nimic, cu atat mai mult despre faptul ca de fapt se bucura de o sarbatoare pagana). Chipurile ne apropiem de sarbatorirea unui eveniment ce avea sa schimbe cursul istoriei omenirii: nasterea Fiului lui Dumnezeu. Iisus, caci despre El este vorba, venit aici pentru a da marturie despre adevar, iubind pe oameni pana la capat, care capat a insemnat jertfirea de sine (deosebire importanta fata de celelalte religii in care jertfei i se ia viata, Iisus si-o da), exemplul suprem pentru multi din cei care au trecut prin viata. Si cum ne apropiem? In ce spirit? Pai, sa vedem, zice indiferentul religios din mine (azi am chef sa fiu afurisit!).

In traditia ortodoxa, pregatirea incepe cu postul. Super ideea asta ca, daca nu mananci anumite mancaruri, vei fi mult mai pregatit sa comunici cu divinitatea. Si, sa zicem ca ar fi adevarata, dar daca evitarea unor mancaruri da un boost serios relatiei cu Dumnezeu, n-ar fi oare normal ca stilul acesta de viata sa fie zilnic? Intreb si io. Da’-i trist ca lumea zice ca tine post si se infraneaza numai pentru ca, dupa ce se termina zilele astea rele, sa se napusteasca asupra halcilor de carne (in special din aia extrem de sanatoasa: de porc), prajiturilor, bauturii de parca toti ar fi condamnati la moarte si masa de Craciun (sau mesele din perioada asta a anului) ar fi ultima(ele). Cat despre post, ia uite ce zice tocmai Cel pentru care, chipurile, se tine postul:

„Oare aşa arată postul care-Mi este plăcut – o zi în care omul să se smerească pe sine, Continuă lectura