Nesimtire


Am zis eu ca-mi place in Romania si ca, deocamdata, nu vreau sa plec? Puii mei, dupa 34 de ani petrecuti in minunata mea patrie, in care e de ajuns sa stau zece minute in trafic si e imposibil sa nu vad ceva care sa ma amuze ori sa ma scoata din sarite, cred ca as muri de plictiseala si normalitate daca as emigra undeva, in Vest. Asa ca, pentru ca-s inca tanar si mai tin la anormalitati, raman acilea.

Buuun. Acuma, dupa introducerea asta, e nevoie sa si dau un exemplu de ce nu cred ca as intalni pe-afara. Deci:

Statie de alimentare carburant. Destul de aglomerat. Ma orientez catre o pompa si ma indrept spre ea. La o pompa alaturata, un smecher cu VW Touareg e nervos pentru ca batranul ce se afla inaintea lui nu se misca prea repede. Alimentez linistit, smecherul face si el acelasi lucru si merge sa plateasca. Intre timp, termin si eu si merg sa achit. Ma intalnesc cu el, plin de spume si bombanind. Continuă lectura

Anunțuri

Despre daruire


„Inteleg ca pot sa folosesc o parte din veniturile mele pentru a face mult bine in tarile aflate in curs de dezvoltare. Pentru ca pot trai foarte bine cu mai putini bani, imi dau cuvantul ca, incepand de astazi si pana in ziua pensionarii, voi da cel putin zece la suta din ce castig unor organizatii care pot folosi acesti bani in cel mai eficient mod pentru ajutarea oamenilor din tarile aflate in curs de dezvoltare. Fac acest angajament in mod liber, deschis si fara parere de rau.”

386 de membri din 26 de tari

Astazi, intr-o pauza de rearanjare a gandurilor, am gasit un sit foarte interesant care m-a pus pe ganduri. Situl apartine organizatiei Giving What We Can, organizatie caritabila care reuneste cateva sute de oameni care au depus un juramant sa doneze o parte din veniturile lor pentru diminuarea saraciei in tarile in curs de dezvoltare. Organizatia a fost infiintata de Toby Ord, cercetator la Universitatea Oxford. In timp ce majoritatea membrilor organizatiei s-au angajat sa doneze cel putin o zecime din veniturile lor, Ord doneaza cam jumatate din salariul sau – mai multe de 10 000 de lire sterline pe an. Nu ca cei 386 de membri – multi dintre ei studenti -, vor reusi sa eradicheze saracia de unii singuri, dar e un inceput.

A dona zece la suta din ceea ce castigi ne trimite cu gandul la o practica veterostestamentara cunoscuta oricui stie ceva despre Biblie – zeciuiala/zecimea. Totusi, Continuă lectura

Linistea dezamagirii


– Mihai, e tarziu. Trezeste-te! sopti Diana sotului ei. Hai, Mihai! E foarte tarziu si azi ne asteapta o zi grea. Il mangaie pe obraji si-l saruta usor pe buze. Afara, Soarele rasarise de cateva ore si cocosii din curtile vecinilor cantau de zor.

– Chiar asa de tarziu e? Am impresia ca m-am culcat acum cateva minute. Imi e inca foarte somn, mormai Mihai.

– Te cred. Daca nu auzeam alarma, cine stie cand m-as fi trezit? Te-as mai lasa sa dormi si mi-ar placea si mie sa mai trandavesc, insa chiar e tarziu. Hai, puiule, trezeste-te!

– Bine, bine. Mihai se sterse la ochi, se aseza pe marginea patului si privi pe fereastra: era o zi insorita de vara si trebuia sa inceapa pregatirile de plecare. Trebuia sa conduca vreo sase sute de kilometri in ziua aceea pentru a ajunge la nunta unui amic. Iar acolo nu urma sa fie un simplu participant: avea sa fie implicat activ in tot programul nuntii, de la cununia civila pana la cea religioasa si petrecerea de dupa. Se ridica din pat si merse sa faca un dus in timp ce sotia lui pregatea bagajele.

La noua si jumatate incepu sa sune cativa dintre clientii care-i datorau bani. Se lovi numai Continuă lectura

Multumesc din inima, BRD! Yeah, right!


Pentru a doua oara in cinci ani, simpatica mea contabila a uitat sa-mi comunice toate platile pe care trebuie sa le fac catre bugetul de stat (TVA, impozit pe profit etc.). Chestiunea asta, combinata cu modul minunat in care lucreaza Posta Romana, a dus la o frumusete de poprire. Sigur ca cei de la BRD nu m-au sunat sa-mi spuna ceva legat de situatia asta (stiu, nu sunt obligati, dar nu le lua mai mult de un minut sa ma informeze). Asa ca m-am trezit ca ma suna colaboratorii si se plang ca nu le intra banii in cont. Asa ca sun la BRD.

– Buna ziua, doamna! Sunt X, de la firma Y. Am o nelamurire si va rog sa ma ajutati: am facut niste plati si colaboratorii mei imi spun ca nu le-au intrat banii. E vreo problema?

– Pai, da: aveti o Continuă lectura