De Craciun…


Nu stiu cat sunt de in masura pentru a scrie ceva legat de… Craciun. Motivele sunt multiple: n-am crezut niciodata in Mos Craciun / Mos Gerila, ma irita disperarea celor din jurul meu care se arunca in super/hypermarketuri ca lupul flamand in stana, nu suport cadorisirile cu ocazia asta, contrastul urias intre ieslea din Betleem si dezmatul culinar practicat de „credinciosi”. Si as mai putea insira vreo cateva. Cand eram copil sau adolescent, asociam perioada asta cu cadouri, bunici, familie, colinde, iesiri cu grupul de amici, bucurii facile. Sa tot fie vreo 15-16 ani de cand mi s-a schimbat paradigma si astept sa se duca mai repede zilele astea. Daca vreau sa petrec timp impreuna cu cineva, nu astept Craciunul. Daca vreau sa fac un cadou, la fel. Cant foarte des colinde, iar in masina am cateva albume cu cantece legate de aceasta sarbatoare (promit ca, intr-o zi, sa si inregistrez vreo cateva si sa le postez pe aici, ca tot zicea lumea ca am voce buna).

Si totusi, in seara aceasta ma simt intr-o dispozitie excelenta (poate si pentru ca va urma o scurta vacanta neplanificata, in care imi voi exersa din plin capacitatea de a ma adapta si bucura de necunoscut), ba chiar ma viziteaza un ingeras al generozitatii, faptura care a avut grija sa alunge orice demon care ar fi vrut sa-mi tulbure DELOC fragilul echilibru interior. Si, cum generozitatea e mai mereu asociata cu creativitatea, socotesc ca n-ar fi rau sa fac un cadou celor care vor catadicsi sa citeasca pe aici. Iar cadoul vine in forma randurilor ce urmeaza.

Sunt mari sanse ca voi sa fi cumparat cate ceva pentru copii, parinti, prieteni, amici, cunostinte etc., poate chiar ceva prezent in „wish-list” si acele ceva-uri sa apara intr-un mod tainic, miraculos sub bradul de Craciun (stiu ca va pasa enorm de natura si tocmai de aceea ati cumparat brad in ghiveci si, dupa ce vor trece „sarbatorile”, veti merge in padure si veti planta pomul ce v-a bucurat timp de 2-3 saptamani si v-a servit drept suport pentru instalatia cu luminite). Nu sunt marlan si nu va intreb daca v-ati intrebat vreodata cati brazi/molizi sunt taiati cu acest prilej in toata lumea, urmand sa fie apoi aruncati la gunoi.

Poate ca, adanc in sufletele voastre de adulti copii (am zis-o si pe asta!), va doriti sa vina si la voi Mos Craciun, desi acum STITI cu certitudine ca nu exista si ca viata e un pic (mai mult) diferita de povestile cu care sunt hraniti, peste tot in lume, copiii. Sigur n-aveti nimic pe lista si n-ati facut-o cunoscuta nimanui? Sigur? Hmmm. 🙂

Cand va veti aseza impreuna cu cei (mai mult sau mai putin) dragi in jurul imbelgusatei mese de Craciun (stiu ca, poate, ati tinut post, desi stiti si voi ca nu Dumnezeu v-a cerut asa) si veti servi plini de umilinta si recunostinta ce aveti pe mese, poate ca ar fi cazul sa va puneti un cutit in gat (expresia nu-i a mea, parol!, e chiar din Cartea Sfanta) si sa fiti ceva mai cumpatati. Si mai putin zgomotosi. Si sa va ganditi si la cei care nu au. Si sunt! Multi. Prea multi. Nu ma intrebati daca am facut ceva pentru ei. N-am sa va raspund. Nu direct. Am sa va spun ca da si nu. Ca mult si putin. Intelegeti voi.

Stiu ca va plac indemnurile astea simpatice „de Craciun, fii mai bun” si sunteti cuprinsi de spiritul sarbatorilor, da’ n-ar fi mai bine sa va tina asta si peste an? Macar o zi pe saptamana? S-ar putea sa va placa si sa va vina natural sa fiti asa. 😉 Pe bune, chiar merita. (admit ca, uneori, iti vine sa nu mai intorci si obrazul celalalt, ci sa lovesti zdravan)

Faceti, va rog, un minim efort si ganditi-va si personalul medical care lucreaza in zilele astea mai mult decat in oricare alta perioada a anului! Fie-va mila de ei si lasati-i sa sufere in liniste in spital, fara a fi deranjati de voi, cei care ati fi putut evita lejer sa ajungeti acolo. Vor aprecia asta, sunt sigur. 🙂

Ma bucur ca multora v-a trecut euforia de dupa alegerile prezidentiale si sunteti bucurosi ca „v-ati luat tara inapoi” (da’ cand a fost vreodata a voastra?), dar va doresc o grabnica trezire din imbatarea asta. Nu de alta, dar e nevoie de maxima vigilenta in permanenta, nu doar cand e vorba de mers la vot. Nu fiti naivi crezand ca, alegand un om, ati taiat capul balaurului si ca dusmanul era intr-o singura parte. Priviti cu bagare de seama la scena politica si vedeti unde a dus lipsa de spirit civic (are rost sa detaliez cam ce inseamna spiritul asta, cum se traduce el in actiuni concrete?) si cate capete are hydra asta politicianista, care e transpartinica.

Dupa spusele unui cronicar, va doresc sa fiti destepti! Nu de alta, dar tara geme.

Si, ca sa nu ziceti ca nu-s cuprins de atmosfera sarbatoreasca, va dedic doua colinde:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s