Amintiri din vremea mortii


Si piatra asta ma deranjeaza, si toate pietrele pe care le intalnesc pe drum ma incurca. Asa ca o sa le lovesc cu piciorul. Fara nicio grija, fara sa-mi pese de pantofii astia scumpi pe care-i port in picioare. Am dat bani pe ei? Si ce daca? Mai bine mergeam descult. Nu, nu ma descalt caci n-are niciun rost, macar sa ajung acasa. Sa ajung acasa si sa-i arunc. Oricum n-o sa-i mai pot purta vreodata, mi-ar fi rusine cu ei zdreliti in halul asta. De ce dracului o fi asa de frig in noaptea asta? Sa-mi trag mai bine haina pe mine. Sa ma gandesc de ce nu mi-am luat pardesiul. Ce prost am fost! Am plecat val-vartej de acolo, si cine stie ce furtuna am starnit in urma mea. Mi-am uitat si pardesiul. Vina ei, nu a mea. Ca n-am pus-o sa se imbete ca proasta si sa urle la mine ca sunt obligat sa stau pentru ca m-a platit. Jap, jap doua palme si gata!
Adio, circ! Adio, viata asta!
De n-ar fi atat de departe „acasa”. De n-ar fi atat de frig afara. De n-ar fi atatea pietre pe drum. Sa iau un taxi. Nu, sa merg pe jos. Macar afara sunt in siguranta. In casa as vedea prea multe. Pe tine, da, pe tine te-as vedea. Blestemata sa fii toata viata! Tu si surioara ta draga! Da, da, voi doua, voi pentru ca mi-ati mancat sufletul! V-ati infruptat din el ca doua hiene. Cand una, cand alta. Si m-ati iubit? Pe mine sau ideea de a ma avea pe mine? Va blestem sa nu ma uitati vreodata! Sa vreti sa iubiti si sa nu gasiti pe unul mai bun. Sa va fiu etalon, sa va repugne sarutarile si mangaierile altora, cand faceti dragoste cu un altul sa ma aveti pe mine, da, pe mine in minte si sa ma plangeti mereu si mereu. Sa-i comparati pe toti cu mine, sa va fiu reper si toti sa fie mai putin decat mine. Sa ma cautati in fiecare barbat pe care-l veti intalni si sa nu ma gasiti. Sa umblati ca turbatele din scoala in scoala, din oras in oras, sa va fie sete de mine, sa vi usuce gatlejul si sa va sufocati de neiubirea mea. Sa va doara, daaaa, sa va doara cand o sa
ma uit la voi, peste ani, si o sa zambesc, asa cum doar eu stiu sa o fac, dar o sa zambesc la bratul alteia. Si sa va fie zambetul acela cutit, sabie cu doua taisuri, sa va omoare si ultima farama de suflet.
Esti prost! Nu-s ele vinovate. Femei, ce asteptai? Ai gasit fix ce-ai cautat! Ceeee? Nu stii ce-ai face daca ai
vedea-o? Ai plange in bratele ei, da, ale ei. Ai plange, ai saruta-o ca un nebun si te-ai dezbraca in fata ei. Da, da. Asta ai face. I-ai spune te iubesc, desi stii ca nu-i adevarat, dar inca nu ti-ai revenit dupa despartirea de ea, de lumea pe care v-ati creat-o, de globul de sticla in care aveai impresia ca poti sa traiesti cu ea. Tampita iluzie! Ca puteti fi o insula. Pardon, ca poti fi o insula, boule!, si ca ea poate fi un musafir permanent pe insula ta. Aha, o ploaie ti-ar trebui acum. O ploaie din aia cu spume care sa spele toata falsitatea si toate subterfugiile. Nu mai ai nimic sfant, nimic. Ti-ai batut joc de tine, de parinti, de familie, de tot ce-i in jur. Si zici ca esti destept? Esti prost facut gramada! Exact asa esti. Aaa, ca te duce mintea, ca poti sa vorbesti despre una, alta, ca poti juca lejer un rol, doua, noua cate e nevoie, ca te-ai apucat sa le canti snobilor alora de mai devreme si te-au laudat, ca ce sensibil ai intepretat partitura, cat de usor ai mangaiat claviatura pianului, ce voce egala si calda, dar in acelasi timp metalica si frumos timbrata ai, ca vorbesti niste limbi straine. Baaa, idiotule, altcineva sa te aprecieze, nu prostanacii aia!
Au bani, se imbraca in haine scumpe, conduc masini la care tu nici macar nu visezi, castiga milioane, au eticheta. Si? Te-ai uitat la ei? Ai vazut cat de morti sunt pe dinauntru? In halul ala vrei sa ajungi si tu? Pardon, esti deja. Stii cu ce-ai ramas, da? DOAR cu bani. Esti atat de sarac incat nu mai ai DECAT bani. Minte-te, da, minte-te frumos ca a fost placut sa te intalnesti cu ei. Ca sase luni ai fost in lumea buna a marelui oras. Lumea buna, da? Adica fix aia pe care-o dispretuiai cand inca erai copil. Zici ca te-ai maturizat? Las’ ca vezi tu ce usor iti va fi dupa. Vezi tu cat o sa doara maturizarea asta!
Stai, mama, acasa. Ai rabdare, nu pleca acolo. De ce sa nu plec? Gata, m-am saturat, plec si gata. Si unde stai, mama? Cu ce traiesti? Treaba mea, nu va cer nimic, o sa va arat ca ma descurc lejer si fara ajutorul vostru. Hai, pa, ca am examen azi! Ce-o sa le zic eu astora la examen? Ptiu, ce chestie! Nu mai am

incredere deloc in mine. Acum un an si ceva mai aveam doar sa semnez actele si eram plecat, iar acum am emotii? N-am, pentru ca nu mai traiesc. De ce n-oi fi plecat eu atunci? Si daca o lasam singura ce? Ca doar n-o lasam singura in savana, inconjurata de lei si hiene?! Si cu ce-am ramas? Nici acolo nu m-am dus, nici cu ea nu mai sunt. Reputatie, ciuciu. Familie? Ce sa mai vorbesc cu ei? Am strigat dupa ajutor? Oi fi strigat, dar in felul meu, atat de tare ca nimeni n-a auzit. Si jigodiile alea perfide care veneau sa se gudure pe langa mine, si toti aia carora le intinsesem mana cand nici macar prietenii nu voiau sa-i mai vada, si … Hai, gata cu lamentarile! Esti S I N G U R! Clar? De nicaieri ajutor. Vrei sa-ti fie bine? Ia-o de la
capat, de la zero. Mergi la amaratul ala de examen, prezinta-ti proiectul, da-i gata, mintea iti e intacta, n- ai cum sa pici. Nu te mai intoarce catre alinarea dorurilor arzatoare ale inimii tale, nu mai socoti ca fata de ele totul este inutil si strain. Lasa dorintele salbatice de a implini monstruozitatile pe care le tot clocesti in minte. Uita! Da, uita! Exista si alte femei. Ia uite cat de bine arata tipa asta. Poate veti fi colegi. E mai mare decat tine? A, scuze, are si verigheta pe deget. O fi maritata cu vreun mos plin de bani. Poate o consolezi tu. Dupa cum vezi, dintre toti astia care asteptati sa va vina randul, doar cu tine vorbeste. E imbracata office, eleganta, ochi superbi, sa tot aiba 30-35 de ani. Ti-a venit randul. Buna ziua, dra, buna ziua dle! Ma numesc si vreau sa va prezint proiectul meu. Stiu ca nu pare a avea legatura cu tematica principala a programului dumneavoastra, dar dati-mi voie sa vi-l prezint. Rahaturi interdisciplinare. Gata, am fost admis. Sa vad cum ma descurc de dormit si mancat.
Auzi, stiu ca tu ai o firma si mi-ai spus ca mai ai nevoie de cineva, pot sa vin eu? Sigur, mi-ar face mare placere sa lucrez cu tine. Stii cumva unde-as putea dormi vreo cateva zile pana gasesc ceva? Dormi in apartamentul de la firma, si-asa sta gol, nu te costa nimic. Salariul e asta. Nu comenta ca e mic, e tot ce ai gasit acum, pe loc. Accepta si taci. Nu e greu, e lejer, ai timp sa mergi la scoala. Hei, a trecut prima luna, hai sa-ti dau salariul. Poftim! Pai, e mai putin decat mi-ai spus. Corect, dar te costa chiria jumatate din el, apoi ai gresit doua chestii si te penalizez pentru ele. Accepta si taci, ca altfel ajungi in strada. Mananci mai putin si te descurci tu cumva.
Dau o petrecere, esti invitat si tu. Eu? Da, tu. Tu, profesorul X si doua colege, plus prietenele mele si doi colegi de serviciu, un neamt si-un italian. Dar eu sunt prea mic. Termina cu prostiile, nu esti mic deloc si vreau sa te cunoasca prietenele mele. In fiecare seara plecam impreuna pentru ca locuiam aproape unul de celalalt. Divortase si voia s-o ia de la zero. Verigheta o purta inca la examen din inertie. Bine, vin. Vrei sa aduc ceva? Nu, dar mi-ar placea sa vii putin mai devreme. La 7 e bine? Perfect! Hei, bine-ai venit! Punctual, nu gluma! Ea este prietena mea cea mai buna, el este colegul meu preferat. Muah, muah pe obraz. Treptat ajung si ceilalti. Ce-mi vine sa-l pocnesc pe cheliosul ala neamt! Cum se uita el libidinos la Alina! E singura care-i mai mica decat mine dintre toti colegii, are 23 de ani, iar nemernicul ala, care vad ca vrea s-o imbete, are 50-55. Excuse me for interrupting, but I want to invite you, Alina, for the next dance! Sure, dear, give me one second. Hans, I hate leaving you, we had a fascinating conversation, but I cannot refuse my colleague. OK, Alina, no problem, I will be waiting for you. Muie, nemtalaule! Cum te- ai bucura tu la o bucatica frageda ca ea. Ei, uite ca nu. Ce de scheisse rostesti tu in gand si cum ma privesti de dulce! Da-l dracului pe bosorogul ala, tu nu vezi ca vrea doar sa te imbete si pe urma sa te invite sa ti-o traga? Ti s-au aprins obrajii si privesti oarecum pierduta. Stai cu mine pana pleaca, nu cred ca dureaza mai mult de 10 minute. Ma duci tu acasa? Te duc, dar trebuie sa ma intorc. Nu vreau sa te intorci, vreau sa ramai cu mine. Nu pot, chiar nu pot. Nu pot sa-i spun ca nu vreau sa profit de ea si ca inca simt in degete si-n palme pielea celor care mi-au mancat sufletul. Se termina dansul. Hans, can you take me home? Of course, Alina! Esti proasta si esti beata, dar e treaba ta. Iar pe tine, Hans, te-as scuipa fix in ochi, mai ales acum, cand ai privirea aia scarboasa, de caine in calduri. Ce repede au plecat toti! Abia e 12! Am ramas doar noi patru. Mai vreti ceva de baut? Eu nu mai vreau nimic. Tu? Un pahar de vin rosu. Si tu? Eu doar un fresh. Dar chiar nu bei alcool niciodata? Niciodata. Trec orele. Voi va dati seama ca nimeni nu ne-ar crede daca am spune ca e patru dimineata si noi vorbim despre asa ceva? Ca e patru dimineata si noi n-am discutat nimic, dar nimic despre sex? Si s-ar putea face si sase si tot nu ne-am plictisi. Eu, oricum, sunt prea mic pentru a putea discuta despre asa ceva. Cati ani am? 24 am. Sa nu-mi spui ca esti virgin! Nu sunt, dar sunt pudic si neexperimentat. Si crezi ca noi suntem cum? Nu stiu, n-am habar. Hai sa revenim la ce discutam inainte! Tu, Gabriel, ce parere ai despre buddhismul tibetan? Se face sapte, e aproape lumina si plecam. Ele raman. Zambim, a fost una dintre cele mai faine nopti de pana acum.
Buna! Eu sunt prietena colegei tale, poti vorbi? Buna! Sigur, te ascult. Te-am sunat pentru a te invita sa iesim la o cafea impreuna. Ce zici? Aaa, hmm, mda, nu stiu, ma cam balbai, bine, accept invitatia. Imi placi, de asta te-am invitat. Nu prea cred, eu sunt un copil, nu prea vad ce-am putea discuta noi doi. Nu esti copil, ne despart doar sase ani. Colega ta mi-a vorbit mult despre tine. Cred ca esti ceea ce caut. Nu cred ca putem avea o relatie, repet, sunt doar un copil. Inca idealist. Dragule, o relatie neconventionala, asta e ce-ti propun. Nu sunt sigur ca inteleg. Uite, fara sentimente, doar fizic. Iesim impreuna la diverse petreceri, pozam ca un cuplu, nu ne certam vreodata pentru ca nu tinem unul la altul, poate ca, ocazional, facem sex. Aaa, nu, nu pot face asa ceva. Chelner, nota, te rog! Privesc nota, daca o platesc, doua zile voi tine post. Platesc, nu vreau sa ma fac de ras. Sesizeaza ca ceva nu e in regula. Ce-ai zice daca te-as plati ca sa iesi impreuna cu mine? Nu glumesc, chiar vreau sa ma insotesti la diverse evenimente. Spune-mi un pret, te rog. Asta-i nebuna de-a binelea, cum sa accept sa ies cu o femeie pe bani? Dupa ce ca-s cu mintea facuta mii farame si in plin proces de recuperare, asta-mi lipsea! Sa mai bifez o nefacuta. Si totusi, ar fi o experienta. E magulitor sa stii ca te vrea o femeie, desi tu te consideri un jeg, o scarnavie. 100 de euro pentru fiecare intalnire. OK, ai vazut ca n-a fost greu? Azi e luni, joi seara as vrea sa iesim impreuna. Tinuta speciala? Da, o tinuta eleganta.
Saru’ mana, mama! Bine-ai venit! Ce-i cu tine acasa? Nu stau mult, am venit doar sa imi iau un costum. Costum? Da, cel pe care mi l-a luat tata. Dar unde te duci mama imbracat asa? Printre oameni importanti, mama. Ai grija, mama, sa nu faci vreo prostie. Ai grija cu cine umbli pe acolo. Mama, sunt mare, nu fac nicio prostie.
Hei, ma bucur ca ai raspuns! Sa trec sa te iau sau ne vedem direct acolo? Fac un calcul simplu: trei statii cu autobuzul, patru statii de metrou, s-ar putea sa si ninga, degeaba ma aranjez, s-ar putea sa ajung dez- aranjat. Pot ajunge si singur, dar cred ca ar fi mai bine daca am merge impreuna. Fac un dus, ma spal pe dinti de doua ori, in graba ma inchei aiurea la camasa, imbrac pantalonii, dau sa pun cravata, vad ca nasturii sunt incheiati gresit la camasa, o deschei, ma inchei din nou, leg cureaua, pun cravata, ma incalt, iau haina, paltonul si afara. Ma astepta deja. Coboara din masina. Wow! Nu-mi pare rau ca te-am ales. Chiar deloc! Ei, nici cu tine nu mi-e rusine. O admir si-mi trec prin minte tot felul de scenarii pacatoase in ceea ce-o priveste. Are 30 de ani, dar arata incredibil la varsta ei. La cat sunt de natarau, aveam impresia ca o femeie la 30 de ani e trecuta. Uite ca nu este. Si totusi, e mai mare decat mine. Daca vrea mai mult inca din seara asta? As putea fi in stare de ceva? Stiu eu cu cati s-o fi intalnit ea pana acum? La cum arata, ar putea avea o multime de barbati. Si nu orice papagali, ci chiar unii de calitate. Daca ma compara cu ei, as putea fi un lache obosit. Ei, uite ca nu-i ca atunci cand eram copil. Atunci salivam cu gandul la profesoara de cultura civica, zapacita aia abia iesita din facultate care venea la scoala imbracata doar in fuste mine si pe care o avusesem de zeci de ori in minte. Ce prost eram cand imi inchipuiam cum fac eu sex cu ea in biblioteca scolii! Au trecut zece ani, sunt cu o femeie mai mare decat mine si-s speriat, nu incantat. In fine, vad eu ce-oi face daca o fi cazul de ceva. Vorbim verzi si uscate pe drum, ma relaxez de-a binelea. Ajungem, ma prezinta celor de acolo. Ei bine, am doua sanse: sa tremur tot de emotie si sa ma pierd sau sa-i bag pe toti in mintea mea pe acolo pe unde-au iesit, sa nu-mi pese de ei, ci doar de mine. In fond, trebuie sa fiu vedeta serii. Chiar daca nu bei, ia, totusi, un pahar in mana si hai la grupul de acolo: e si seful meu acolo. Il placi? Il plac pe dracu’. E un fost securist care se crede extrem de cult. Am voie sa musc? Esti nebun??? Eu doar intreb. Bine, bine, fa cum crezi, dar sa stii ca nimeni nu-si permite sa-l puna la punct. Are vreo 60 de ani, atletic, spilcuit, vorbeste tare si le vorbeste celorlalti despre loialitate si prietenie. Dragilor, asa cum spunea marele Shakespeare, nu exista dragoste mai mare decat atunci cand isi da cineva viata pentru prietenii sai. Aveti dreptate, domnule director, asa e. Toti il aproba servil. Ma scuzati, dar nu cred ca in scrierile lui Shakespeare gasiti citatul acesta, ci undeva prin scrierile evanghelice. Buna seara, domnule director! El este iubitul meu. Tinere, am copii mai mari decat tine si am citit mult la viata mea: Shakespeare e autorul. Iti inteleg impetuozitatea, dar, inainte de a vorbi cu oamenii mari, ai grija sa-ti faci temele. Cei din jur rad fortat. Ce i-ati zis-o! Oare chiar sa nu stie ca n-are dreptate? Simt cum imi clocoteste sangele-n vene. In haina de la costum am o mica Biblie primita cadou de la un amic american, versiunea RSV. Domnule, stiu ca nu e placut sa fiti pus la punct de cineva atat de tanar ca mine si mai ales intr-un asemenea cadru, cand sunteti inconjurat de subalternii dumneavoastra, iar sotia va priveste admirativ, dar, intamplarea face sa am in buzunar o Biblie. E drept ca-i in limba engleza, dar textul e clar. Evanghelia dupa Ioan, capitolul 15, versetul 13: Greater love has no man than this, that a man lay down his life for his friends. Va multumesc pentru sfat, dar sa stiti ca nu merg nepregatit nicaieri, iar la garderoba am lasat doar paltonul, creierul e la purtator. Oricum, frumos organizata aceasta petrecere. E si un pian aici? Mi-ar placea sa va cant ceva.
Buna, imi cer scuze ca te deranjez, am numarul tau de la tipa cu care ai fost aseara la petrecere. Suntem colege de serviciu si oarecum prietene. Am admirat modul in care l-ai pus la punct pe seful nostru aseara si apoi te-am urmarit cu privirea. Vreau sa te invit sa iesim impreuna. Fac eforturi sa suprapun glasul cu vreo fata zarita cu o seara inainte. Nu reusesc. Iti multumesc pentru interes, dar nu imi aduc aminte de tine. Asta pentru ca sunt foarte timida si nu spun mai nimic. Eram imbracata intr-o rochie albastra cu pietre, lunga, din voal. Aaaa, satena si cu ochelari, si cand zambesti ai gropite in obraji. Da, eu sunt. Ce spui, accepti invitatia? Nu stiu ce sa zic, in seara asta la.. 8? Perfect! De ce esti tu singura, nu pricep, i-am spus dupa cateva intalniri, in timp ce eram pe terasa unui hotel in restaurantul caruia era o petrecere. Esti draguta, isteata, joviala, o prezenta foarte agreabila. Pentru ca sunt proasta, urata, timida si nu ma place nimeni. Te-ai dilit tu sau sunt eu orb? Chiar esti o femeie placuta. Da, atat de placuta incat de doi ani n-am mai facut sex, nu mai vorbesc de vreo relatie serioasa. Vrei sa ne plimbam dupa ce plecam de aici? Sigur, am putea pleca chiar de acum. Era martie si incepuse sa ploua. Fara umbrele. Luam un taxi? Esti sigur? Mai avem putin si stiu ca-ti place sa te plimbi prin ploaie. Asa e, dar nu vreau sa racim. Daca vrei, poti urca la mine, bem un ceai impreuna. Inocenta pierduta imi spunea ca nu va fi doar un ceai. O presimtire tandra incepu sa dialogheze cu mine, o presimtire a dezgolirii trupului ei intr-o camera cu lumina stinsa, in care doar lumina lunii va patrunde, discret si timid, asa ca ea, o presimtire a intalnirii a doua trupuri de oameni raniti, unul insa viu in durerea lui si dornic sa scape de povarea respingerilor repetate, celalalt mort fata de el si foarte viu fata de altii, o intalnire asteptata pana-atunci, o intalnire in care sfiala si lipsa de experienta aveau sa ma paraseasca. Si totul a decurs dupa cum ma gandisem, cu rabdare, grija si umor. De n-ar fi fost insa dimineata. De n-ar fi fost lumina Soarelui care sa ma trezeasca. Mers repede la baie si plans, plans toata durerea. Si ea intelege ce se intampla, asa ca ma asteapta cuminte, ca o fecioara ce tocmai s-a oferit prima data unui barbat si cuvintele ei blande mi se urca incet si dulce pe buze si-mi alunga nelinistea. N-ai voie sa plangi in fata ei! O sarut, ne mai bucuram unul de celalalt inca o data si plecam fiecare la lucru.
Sa ma las sedus de ele! Da! Asa voi face! In fond, sunt barbat si ele sunt femei. E ceva reciproc avantajos.
Exista o limita: nu fac nimic din ce n-as face cu o iubita. Nimic! Si zambesc in timp ce ma uit in oglinda, aranjandu-mi cu grija gulerul si apoi papionul. Daca-i bal, bal sa fie! Adio constiinta, adio „prejudecati”, viata e aici, traieste-o, bucura-te de ea! Esti un privilegiat, femeile astea te plac, te si platesc pentru ca tu sa iesi cu ele, sexul nu e strict legat de iubire, simte-te bine, bucura-le si pe ele. Si, inca ceva, nu mai ai nicio grija. Castigi suficient, ai program de boier, iti permiti multe. Ce mai vrei? Uite, mama, uite, tata, si fara ajutorul vostru ma descurc de minune, imi permit aceleasi lucruri ca si voi, ba chiar va si fac un cadou scump. Mama, dar de unde ai atatia bani? Ei, de unde? Lucrez, mama. Vorbesc, pentru ca la asta ma pricep. Si mama tace si nu indrazneste sa-mi mai adreseze alte intrebari. Imi spune din nou ai grija, te rog, o iau in brate ca s-o linistesc, desi stiu ca va plange din nou, asa cum plange mereu cand nu intelege ce e cu mine, desi banuieste ca nu imi e bine. Dar, hei, mie chiar imi e bine. Am bani si sunt independent si-mi permit iar viata de acum un an cand ma urcam in avion cand voiam si n-aveam nicio opreliste. Si o sa ajung din nou in orasul cel mare si o sa ma intalnesc din nou cu ele si o sa fiu eu vanatorul si ele vanatul, o sa preiau eu controlul si n-or sa zica vreodata ca-mi sunt superioare pentru ca daca mi-ar fi s-ar descurca singure, ele au nevoie de mine, eu ma descurc si fara ele, sa vad ele ce-ar face fara mine. Si o sa vreau sa pacatuiesc cu fiecare dintre ele si o sa exult cu fiecare in pacat. Sa ma joc cu mintea lor, sa le las sa creada ca ma au, ca ma pot subjuga, dar eu, doar eu sa detin controlul, si prezentele lor sa le las sa para a fi irezistibile, sa le mint, sa le las sa murmure in intuneric, subtil, sa le aud ca pe-un clipocit de apa, ca apele unui izvor de munte, apoi incet sa le las atingerile sa-mi cucereasca trupul, doar trupul, caci mintea va fi doar a mea, iar suflet nu mai am, deci sunt in siguranta, nimic nu mi se poate intampla. Si atingerile lor sa fie ca niste suvoaie si sa ma prind in acest dans, in aceasta betie orgiastica, si mainile sa ni se inclesteze convulsiv, sa le simt fiecare vibratie a trupului, sa vad cum li se strang dintii, cum tensiunea pulseaza in timp ce le patrund. Ele sa fie ale mele, dar eu niciodata al lor. Cat e de simplu! O, constiinta, tu m-ai tinut legat! M-ai vrut prizonierul tau. Dar cat e de bine acum! L I B E R! Stapan suprem! Imbatat de puterea asta.
Hei, e deja tarziu si ai baut putin cam mult. Hai, te rog, sa mergem. Ce, hac, adica de ce sa plecam? Si altii intorc capul si imi vine sa intru in pamant de rusine. Ce nu-mi plac femeile bete! Bine ca e un chef mai select, ca, daca ar fi fost in vreun club gen Fire si-as fi lasat-o acolo, ar fi facut-o toti golanii posta. Te rog, n-are rost sa ne certam aici si nu vreau sa-ti fie rau, hai sa mergem! Nu plecam! Eu te platesc, faci ce-ti spun eu, clar? Jap, jap, doua palme.
Si piatra asta ma deranjeaza, si toate pietrele pe care le intalnesc pe drum ma incurca. Si fiecare piatra pe care-o lovesc imi strica pantofii astia scumpi pe care i-am cumparat inchiriindu-mi trupul, ca un prost ce-am fost, livrandu-mi o iluzie, o poveste frumos ambalata, traind ca intr-un balon care se sparge acum lovit de fiecare piatra pe care-o lovesc cu pantofii mei scumpi pe care n-o sa-i mai port niciodata.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s