„Ce a unit Dumnezeu…” – cine defineste si valideaza o casatorie?


Am auzit prima data de un homosexual in urma cu vreo 20 de ani. Un fost coleg de serviciu al tatalui meu s-a gandit sa ne faca o vizita, insa n-a venit cum ar trebui sa vina un musafir, ci complet neanuntat si beat mort. Mama l-a tinut pe hol, l-a dojenit cu blandete incercand sa-l ajute sa inteleaga ca nu face bine ca se imbata si ca isi va face face praf viata (divortat deja si cu vreo patru copii). Printre altele, omul era suparat ca e judecat prea aspru de cei din jur, incapabili sa-l inteleaga si sa-i ofere suport moral, si era enervat ca altii, desi faceau dracii mai mari decat el (care era doar betiv, in rest un om destul de cuminte) erau tolerati si ajutati. Si in lista aia lunga a lui de insi care nu meritau, era si un tip „homosexual, din ala care fute-n cur”. N-am intrebat-o nimic pe mama, cum de altfel orice discutie ce viza sexul a lipsit cu desavarsire dintre subiectele noastre (si nici cu tata n-am discutat pe tema asta), si am luat nota ca mai sunt si barbati care prefera… barbatii.

Dupa inca vreo doi ani am aflat ca unul dintre fostii mei profesori era si el homosexual si, in ciuda profesionalismului sau, era de multe ori luat in ras tocmai din acest motiv. Pe vremea aceea, inca era in vigoare articolul 200 din Codul Penal, acela care incrimina relatiile intre persoane de acelasi sex.  L-am privit in continuare ca si inainte si homosexualitatea lui (ascunsa, nu asumata) nu m-a facut sa-l evit.

Am stat insa de multe ori si m-am gandit la drepturile acestor oameni. Unii dintre ei, poate cei mai multi, Continuă lectura

Anunțuri

Sarbatoarea Craciunului?


E ajunul Craciunului (da, ziua aceea despre care multi crestini nu stiu mai nimic, cu atat mai mult despre faptul ca de fapt se bucura de o sarbatoare pagana). Chipurile ne apropiem de sarbatorirea unui eveniment ce avea sa schimbe cursul istoriei omenirii: nasterea Fiului lui Dumnezeu. Iisus, caci despre El este vorba, venit aici pentru a da marturie despre adevar, iubind pe oameni pana la capat, care capat a insemnat jertfirea de sine (deosebire importanta fata de celelalte religii in care jertfei i se ia viata, Iisus si-o da), exemplul suprem pentru multi din cei care au trecut prin viata. Si cum ne apropiem? In ce spirit? Pai, sa vedem, zice indiferentul religios din mine (azi am chef sa fiu afurisit!).

In traditia ortodoxa, pregatirea incepe cu postul. Super ideea asta ca, daca nu mananci anumite mancaruri, vei fi mult mai pregatit sa comunici cu divinitatea. Si, sa zicem ca ar fi adevarata, dar daca evitarea unor mancaruri da un boost serios relatiei cu Dumnezeu, n-ar fi oare normal ca stilul acesta de viata sa fie zilnic? Intreb si io. Da’-i trist ca lumea zice ca tine post si se infraneaza numai pentru ca, dupa ce se termina zilele astea rele, sa se napusteasca asupra halcilor de carne (in special din aia extrem de sanatoasa: de porc), prajiturilor, bauturii de parca toti ar fi condamnati la moarte si masa de Craciun (sau mesele din perioada asta a anului) ar fi ultima(ele). Cat despre post, ia uite ce zice tocmai Cel pentru care, chipurile, se tine postul:

„Oare aşa arată postul care-Mi este plăcut – o zi în care omul să se smerească pe sine, Continuă lectura

Despre daruire


„Inteleg ca pot sa folosesc o parte din veniturile mele pentru a face mult bine in tarile aflate in curs de dezvoltare. Pentru ca pot trai foarte bine cu mai putini bani, imi dau cuvantul ca, incepand de astazi si pana in ziua pensionarii, voi da cel putin zece la suta din ce castig unor organizatii care pot folosi acesti bani in cel mai eficient mod pentru ajutarea oamenilor din tarile aflate in curs de dezvoltare. Fac acest angajament in mod liber, deschis si fara parere de rau.”

386 de membri din 26 de tari

Astazi, intr-o pauza de rearanjare a gandurilor, am gasit un sit foarte interesant care m-a pus pe ganduri. Situl apartine organizatiei Giving What We Can, organizatie caritabila care reuneste cateva sute de oameni care au depus un juramant sa doneze o parte din veniturile lor pentru diminuarea saraciei in tarile in curs de dezvoltare. Organizatia a fost infiintata de Toby Ord, cercetator la Universitatea Oxford. In timp ce majoritatea membrilor organizatiei s-au angajat sa doneze cel putin o zecime din veniturile lor, Ord doneaza cam jumatate din salariul sau – mai multe de 10 000 de lire sterline pe an. Nu ca cei 386 de membri – multi dintre ei studenti -, vor reusi sa eradicheze saracia de unii singuri, dar e un inceput.

A dona zece la suta din ceea ce castigi ne trimite cu gandul la o practica veterostestamentara cunoscuta oricui stie ceva despre Biblie – zeciuiala/zecimea. Totusi, Continuă lectura